19 decembrie 2010

pianist (6years old girl):Mozart Sonata K331 Allegretto

Clipa cu zambet

Totul e alb in preajma mea. Razlet luminite ce inca nu au fost stinse incearca sa infrunte gerul dureros. Fulgii cad usor parca incercand sa ne mangaie fetele obosite de atatea ganduri. Se aud glasuri de copii indepartate, glasuri ale fericirii, glasuri ce nu au uitat sa rada. Ma intreb uneori de ce nu reusim sa zambim atunci cand ne impovareza grijile si de ce atunci cand lacrimile ne invadeaza ochii suntem tristi. Eu am invatat sa rad atunci cand vreau sa plang.
Cu fiecare zi ne apropiem tot mai mult sper etern; de ce sa nu incercam sa facem acesti pasi zambind, bucurandu-ne de tot ceea ce ne inconjoara. Pe multi ii cuprinde teama de necunoscut, dar fiecare clipa din viata noastra e necunoscuta. Traind fiecare zi ca si cum ar fi ultima am reusi sa ne umplem sufletul de tot ceea ce ne lipsea pana acum; bucuria de a trai.
Incerc sa imi umplu sufletul cu fiecare clipa trecuta incercand sa imi traiesc fiecare zi cu zambet.

05 decembrie 2010

Dor de miros..

Stau comod in fotoliu cu o cana de vin fiert in maini. Incerc sa ma incalzesc de frigul imaginabil din casa. Incerc sa chem acel spirit de Craciun, ce pentru mine a disarut. Mi se face dor, un dor nebun; dor de mirosul Craciunului, e mirosul copilariei mele, miros de portocale, zahar ars, scortisoara si cetina de brad. E acel miros ce te poate duce in timp doar intro milisecunda. Privesc bradul, eco, ce il am acum si nu imi inspira decat pierdere. O pierdere a tot ceea ce poate candva imi umplea inima de bucurii. Cetina de brad am inlocuit-o cu spray odorizant, iar voia buna cu graba si scuze. Devenim incet lipsiti de cea mai mica picatura de liniste. Linistea ce candva pleca din inima curata.
Trag patura peste nas incercand parca mai mult sa simt "pierdutul"! Dar e pierdut...